Doamne, Te-am căutat în bobul de grâu
Pus în pământ de ţărnul plăpând
Şi nu ştiam că eşti în prescură
Gata oricând să saturi omul plăpând.
Doamne, Te-am căutat însetat
Şi-n bobul de struguri,
Umblând prin arşiţa lumii
Risipit prin multele, nesfârşitele valuri
Rătăceam prin pustiuri de gânduri.
Dar nespusele amintiri, năvalnic
Bătând la poarta dorului Tău,
Se ascundeau prin serafice vânturi
Mulţumind, Te-am regăsit, Doamne,
Prefăcut în taina altarului Sfânt
Şi din potire de lut te-am sorbit
În extazul inimii, imne cântând.
Vindecat prin sângele Tău, Doamne,
Din potirul Presfânt am urcat prin genuni
Printre stele galactice alergând,
La tronul ceresc poposind.
Doamne, astăzi în altare sfinte
Fără de frică Te-au arestat,
Şi eu, mereu după Tine însetat,
În întuneric Te caut.
În Lumina cunoştinţei aş vrea senin să păşesc,
Dar ascunsă-i şi ea de valul lumesc,
Căci lumea, Doamne, Luminii i-a pus obroc,
Nici în lumină nu-i voie să Te găsesc.
Izolaţi în zăbrele şi ferecaţi în morminte,
Doamne, Euharistie-Înviere
Vino! Ne scoate curând,
Din fricile nopţilor grele.
Pr. prof. Constantin Pătuleanu